APAA Logo

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune s-a înfiinţat din dorinţa de a oferi suport persoanelor şi familiilor celor afectaţi de aceste boli.
 

HIPOTIROIDISM

Tiroida este o glandă în formă de fluture situată la baza gâtului, în partea frontală a traheei şi are un rol important în controlarea ritmului energiei necesare organismului. Aceasta produce, depozitează și eliberează în sânge hormoni tiroidieni, reglând astfel metabolismul. Aceşti hormoni sunt esenţiali pentru funcţionarea normală a tuturor ţesuturilor și organelor, permiţând corpului nostru să îşi utilizeze eficient depozitele de energie, controlând astfel temperatura corpului și permițând mușchilor să funcţioneze normal.

Afecţiunea glandei tiroide caracterizată prin insuficienţa glandei tiroide de a secreta hormoni tiroidieni în cantitatea necesară funcţionării normale a organismului, se numeste hipotiroidism.

Producerea insuficientă de hormoni tiroidieni încetineşte metabolismul, pacienţii simţind astfel senzaţia de frig, oboseală și depresie. Dacă suferiţi de hipotiroidism, puteţi observa şi o creştere în greutate, chiar dacă urmaţi o dietă sau faceţi sport regulat.

Există persoane care dezvoltă hipotiroidism într-un timp scurt, de câteva luni, iar altele îl pot dezvolta în câţiva ani. În general, cu cât nivelul de hormoni tiroidieni este scăzut pe parcursul unui timp mai îndelungat, cu atât simptomele acestuia vor fi mai severe.

  • Cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului este deficitul de iod. Tiroida are nevoie de iod pentru a produce hormoni tiroidieni, de aceea o concentrație prea mică de iod în regimul alimentar poate provoca funcționarea necorespunzătoare a acesteia. Alimentele bogate în iod includ somonul/peștele sărat, carnea de miel, tonul și ouăle
  • Tiroidita Hashimoto, cea mai comună cauză a hipotiroidismului dobândit, este o afecţiune care determină producerea de anticorpi care atacă celulele tiroidiene. Rezultatul este un proces inflamator nedureros care prin afectarea celulelor tiroidiene împiedică funcţionarea normala a glandei tiroide
  • Îndepărtarea chirurgicală a glandei tiroide (tiroidectomie)
  • Tratamentul cu iod radioactiv al glandei tiroide
  • Radioterapia la nivelul gâtului sau al capului
  • Hipotiroidismul congenital, afecţiune care afectează 1/4.500 de nou-născuţi
  • Afecţiunea glandei hipofize sau a hipotalamusului
Simptomele hipotiroidismului
  • Fatigabilitate/Somnolenţă
  • Intoleranţă la frig
  • Creștere în greutate sau dificultăţi în scaderea în greutate (în ciuda dietelor sau a practicării exerciţiilor fizice)
  • Depresie
  • Constipație
  • Menstruaţie neregulată sau probleme de fertilitate
  • Probleme articulare sau musculare
  • Subţierea părului, unghii fragile şi/sau piele uscată cu tendință de descuamare
  • Scăderea libidoului
Netratat, hipotiroidismul poate duce la complicaţii si chiar poate pune viaţa în pericol. Printre complicațiile grave ale hipotiroidismului se numără:
  • Un ritm cardiac lent
  • Insuficienţă cardiacă
  • Depresie severă ce pune viața în pericol
  • Comă
  • Boala Alzheimer (risc crescut la femei)
Un nivel scăzut de hormoni tiroidieni, ca urmare a a hipotiroidismului, poate cauza:
  • Niveluri crescute de lipoproteine cu densitate joasă, colesterol total şi trigliceride
  • Tensiune arterială crescută
  • Frecvenţă cardiacă scăzută (mai puţin de 60 de bătăi pe minut)
  • Rigiditate crescută a pereţilor vaselor de sânge
  • Creşterea presiunii asupra cordului

Cine este predispus?

  • Femeile sunt în general mai predispuse la hipotiroidism, în special în timpul sarcinii, după naștere sau la menopauză
  • Vârstnicii
  • Antecedente heredocolaterale (familiale) de afecţiuni autoimune
  • Persoane cu afecţiuni autoimune, precum Diabet Zaharat Tip 1 sau artrită reumatoidă
  • Persoanele care au fost supuse radioterapiei sau tiroidectomiei
  • Populaţia caucaziană și asiatică

Diagnosticarea hipotiroidismului

Multe persoane cu afecţiuni de tiroidă ramân nediagnosticate mult timp deoarece simptomele sunt confundate cu cele asociate altor afecțiuni precum ar fi depresia, obezitatea sau menopauza.

Disfuncția tiroidiană poate fi confirmată de medic printr-o recomandare a unei simple analize de sânge care testează nivelul hormonului de stimulare tiroidiană (TSH), cât și al hormonilor tiroidieni (T4 – tiroxina şi T3 - triiodotironina).

Tratamentul hipotiroidismului este direct, bine stabilit de către medicul endocrinolog și eficient. Cum nu exista remediu pentru hipotiroidism, obiectivul tratamentului este de a substitui hormonii tiroidieni din organism.

O medicaţie adecvată de substituţie, administrată zilnic, permite pacienţilor să trăiască o viaţă fară simptome.

Dacă aţi fost diagnosticat cu hipotiroidism, este important să rețineți că tratamentul reprezintă un angajament pe viață, iar medicația trebuie administrată zilnic, chiar dacă simptomele sunt ţinute sub control. Chiar dacă acest lucru poate părea descurajator, complianţa la tratament şi menținerea sub control a afecțiunii vă pot ajuta să nu mai resimţiţi simptomele acesteia. Dacă apar schimbări ale stării dumneavoastră, este recomandat să vă consultaţi medicul mai des decât in mod uzual.







IBD-PROSPECT
FIZIO-KINETO-TERAPIE