1. Ce este lupusul?
În mod normal, sistemul imun are rolul de a apăra organismul împotriva factorilor externi (virusuri, germeni, bacterii). Atunci când ai lupus, sistemul imun nu mai funcționează corect şi atacă celulele şi ţesuturile sănătoase ale organismului. Astfel, pot fi afectate aproape
oricare dintre părţile organismului precum: articulaţiile, pielea, rinichii, vasele de sânge, creierul, plămânii, ochii, etc.
Faptul că imunitatea are o activitate anormală, în sensul că se îndreaptă împotriva propriului organism, caracterizează lupusul ca fiind o afecţiune autoimună.
Lupusul este o afecţiune cronică. Până în prezent nu a fost descoperit un tratament care să
vindece lupusul definitiv.
Cu toate acestea, trebuie știut că lupusul poate avea și perioade
când nu este activ, numite perioade de remisie, care se pot întinde chiar și de-a lungul mai
multor ani. Aceste perioade nu trebuie să ne facă să credem că ne-am vindecat de lupus. De
aceea, monitorizarea continuă a activităţii acestuia, chiar şi în aceste perioade, este necesară.
Analizele efectuate la intervale regulate de timp ne pot arăta dacă lupusul şi-a intensificat
activitatea, astfel încât să se intervină cu un tratament adecvat la timp, pentru a preveni o
eventuală criză/agravare, care ar impune o intervenţie medicală mult mai agresivă.
Lupusul NU este o boală infecţioasă şi deci NU este contagios! Nu se poate „lua” lupus de
la cineva.
De asemenea, nu există o certitudine că persoanele ai căror părinţi au avut lupus vor ajunge
la acelaşi diagnostic. Având în vedere, însă, că una dintre cauzele cele mai probabile ale
apariţiei lupusului este genetică, nu este exclus ca o persoană să „moştenească” predispoziţia
către lupus, fără a însemna totuşi că, în mod obligatoriu, va dezvolta această afecţiune.
Lupusul afectează în general femeile, acestea fiind de 9 ori mai numeroase între pacienții cu
lupus decât bărbații.
Această afecţiune poate avea o perioadă de debut cuprinsă între vârsta
adolescenței și până în jurul vârstei de 45 de ani. Există însă și excepții, când lupusul
debutează mai devreme sau mai târziu față de această perioadă.
Manifestările lupusului pot varia de la forme uşoare la forme severe, de la forme strict
cutanate la forme de lupus sistemic.
Evoluția acestei afecţiuni este foarte diferită de la o
persoană la alta. Această evoluție poate fi influențată de modul de tratare, de modul în care
pacientul înțelege să acorde atenție acestui aspect, dar și de factori care nu pot fi controlați.
Cu toate acestea, în general, datorită experienței acumulate în tratarea lupusului, persoanele
cu această afecţiune se pot bucura de o speranță de viață apropiată de cea normală. În plus,
se desfășoară noi cercetări în domeniu, atât pentru găsirea unor noi tratamente, cât și pentru
a identifica acei factori care contribuie la activarea lupusului.
Nu se cunoaște cu siguranță de unde provine denumirea acestei afecţiuni. Se pare că ea a
fost determinată de aspectul leziunilor cutanate de la nivelul feţei cauzate de lupus, care ar
semăna cu mușcătura lupului. Altă teorie este că leziunile provocate de această afecţiune se
asemănau cu semnele pe care le au lupii pe față.
Denumirea nu trebuie interpretată în sensul că persoanele care au această boală ar
dobândi o înfățișare ori comportament asemănător animalului sălbatic care a inspirat- o!
Încă nu se ştie exact ce anume cauzează lupusul.
Se pare însă că există o predispoziţie
genetică şi că influenţa anumitor factori, precum expunerea excesivă la soare, un mediu
poluat sau care solicită excesiv sistemul imun, ori un nivel ridicat de stres, pot declanşa
lupusul. De asemenea, se consideră că un rol important în activitatea acestei afecţiuni îl au
anumiți hormoni, așa cum este estrogenul, deoarece s-a constatat o agravare a bolii înainte
de perioadele menstruale și/sau în timpul sarcinii, iar lupusul apare mai frecvent la femei în
perioada fertilă (între prima menstră şi menopauză).
- LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC (LES) - este cel mai întâlnit şi poate afecta mai multe părţi ale organismului.
- LUPUS ERITEMATOS CUTANAT - afectează doar pielea, determinând apariţia unor erupţii, dar poate evolua în LES.
- LUPUS INDUS MEDICAMENTOS - poate să apară în urma administrării unor medicamente şi dispare odată cu întreruperea tratamentului cu aceste medicamente (dar nu în mod obligatoriu).
- LUPUS NEONATAL - este o formă rară de lupus la nou-născuţii ale căror mame au lupus, care dispare, în general, după câteva luni de la naştere.
În mod normal, sistemul imun are rolul de a apăra organismul împotriva factorilor externi (virusuri, germeni, bacterii). Atunci când ai lupus, sistemul imun nu mai funcționează corect şi atacă celulele şi ţesuturile sănătoase ale organismului. Astfel, pot fi afectate aproape
oricare dintre părţile organismului precum: articulaţiile, pielea, rinichii, vasele de sânge, creierul, plămânii, ochii, etc.
Cu toate acestea, trebuie știut că lupusul poate avea și perioade când nu este activ, numite perioade de remisie, care se pot întinde chiar și de-a lungul mai multor ani. Aceste perioade nu trebuie să ne facă să credem că ne-am vindecat de lupus. De aceea, monitorizarea continuă a activităţii acestuia, chiar şi în aceste perioade, este necesară. Analizele efectuate la intervale regulate de timp ne pot arăta dacă lupusul şi-a intensificat activitatea, astfel încât să se intervină cu un tratament adecvat la timp, pentru a preveni o eventuală criză/agravare, care ar impune o intervenţie medicală mult mai agresivă.
De asemenea, nu există o certitudine că persoanele ai căror părinţi au avut lupus vor ajunge la acelaşi diagnostic. Având în vedere, însă, că una dintre cauzele cele mai probabile ale apariţiei lupusului este genetică, nu este exclus ca o persoană să „moştenească” predispoziţia către lupus, fără a însemna totuşi că, în mod obligatoriu, va dezvolta această afecţiune.
Această afecţiune poate avea o perioadă de debut cuprinsă între vârsta adolescenței și până în jurul vârstei de 45 de ani. Există însă și excepții, când lupusul debutează mai devreme sau mai târziu față de această perioadă.
Evoluția acestei afecţiuni este foarte diferită de la o persoană la alta. Această evoluție poate fi influențată de modul de tratare, de modul în care pacientul înțelege să acorde atenție acestui aspect, dar și de factori care nu pot fi controlați. Cu toate acestea, în general, datorită experienței acumulate în tratarea lupusului, persoanele cu această afecţiune se pot bucura de o speranță de viață apropiată de cea normală. În plus, se desfășoară noi cercetări în domeniu, atât pentru găsirea unor noi tratamente, cât și pentru a identifica acei factori care contribuie la activarea lupusului.
Nu se cunoaște cu siguranță de unde provine denumirea acestei afecţiuni. Se pare că ea a fost determinată de aspectul leziunilor cutanate de la nivelul feţei cauzate de lupus, care ar semăna cu mușcătura lupului. Altă teorie este că leziunile provocate de această afecţiune se asemănau cu semnele pe care le au lupii pe față.
Se pare însă că există o predispoziţie genetică şi că influenţa anumitor factori, precum expunerea excesivă la soare, un mediu poluat sau care solicită excesiv sistemul imun, ori un nivel ridicat de stres, pot declanşa lupusul. De asemenea, se consideră că un rol important în activitatea acestei afecţiuni îl au anumiți hormoni, așa cum este estrogenul, deoarece s-a constatat o agravare a bolii înainte de perioadele menstruale și/sau în timpul sarcinii, iar lupusul apare mai frecvent la femei în perioada fertilă (între prima menstră şi menopauză).
- LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC (LES) - este cel mai întâlnit şi poate afecta mai multe părţi ale organismului.
- LUPUS ERITEMATOS CUTANAT - afectează doar pielea, determinând apariţia unor erupţii, dar poate evolua în LES.
- LUPUS INDUS MEDICAMENTOS - poate să apară în urma administrării unor medicamente şi dispare odată cu întreruperea tratamentului cu aceste medicamente (dar nu în mod obligatoriu).
- LUPUS NEONATAL - este o formă rară de lupus la nou-născuţii ale căror mame au lupus, care dispare, în general, după câteva luni de la naştere.
